Arhiva etichetelor: brasov

Trei Parale

„Talmeș-balmeș”

Muzica trupei „Trei Parale” este muzica orală și cu siguranță mult asemănătoare muzicilor din sec. XVI-XIX și chiar mai îndepărtate în timp, fiind păstrate și transmise din generație în generație, patrimoniu real al culturii românești.

Desigur, instrumentele folosite azi sunt însă atestate documentar ca fiind cele mai populare în trecut… felurite fluiere, simple sau speciale (caval, tilincă, fluier gemănat), la cimpoi, drâmbă, oud, țiteră, cobză, contră, gordună şi dobă.

„Talmeș-Balmeș” preia partea dinamică a proiectelor Bazar I și II, dedicate muzicilor orale urbane, pătrunzând, astfel, în lumea hanurilor şi a cârciumilor, a micilor târguri şi a mahalalelor marilor oraşe ce reînvie vechile sonorități puternice țărănești și încearcă să regăsească muzicile pierdute ale României rurale.

Componență:

Florin Iordan: cobză, fluiere, cimpoi, țiteră
Daniel Pop: voce, fluiere, drâmbă, percuție
Mihai Balabaș: vioară
Beatrice Iordan: cobză, voce
Dinu Petrescu: percuție
George Ștefan Kudor: contrabas, percuție

12119969_10156228395995217_7401577118241036008_o

Programul festivalului

18:00 – Centrul Cultural Reduta – deschiderea festivalului

18:05 – Ansamblul „Măgura” Codlea – dansul de societate ROMANA

18:15 – Recital formația „Trei parale”, București

18:45 – Ansamblul de dans „Baroco”, Brașov – spectacol „La curtea Regelui Soare”

19:05 – Pauză

19:20 – Recital Ansamblul de muzică veche „Codex”, Sfântu Gheorghe

19:50 – Ansamblul de dans „Passeggio”, Cluj-Napoca – spectacolul „Condurii prințeselor”

20:35 – Atelier interactiv susținut de membrii  Ansamblului de dans „Passeggio”

Program 10 iulie 2015

Ziua I

10 iulie 2015

Ora 1500-1600 – parada costumelor pe traseul: Modarom, Primărie, Parcul Titulescu, Aro Palace, str. Mureșenilor, str. Michael Weiss, str. Republicii, Piața Sfatului (demonstrații dans istoric).

Ora 1800 – Centrul Cultural Reduta – deschiderea festivalului

Ora 1800 – Recital formația vocal instrumentală de Muzică Veche ”Anton Pann”, București

Ora 1820 – Prezentare festival (gazdă, oficialități, organizatori)

Ora 1830 – Ansamblul ”Măgura” Codlea – dansul de societate ROMANA

Ora 1845 – Asociația Cavalerii Cetăților Bârsei – reprezentație dansuri istorice: Petit Vriens, Gelosia, Patienza, Rostiboli Gioioso

Ora 1900 – Demonstrații dansuri istorice cu trupe de amatori: branle, volta, chaconne, bourrée

Ora 1920 – Pauză

Ora 1930 – Ansamblul de dans ”Passeggio”, Cluj-Napoca – spectacol de dans renascentist ”Nevestele vesele din Windsor” de William Shakespeare

Ora 2030 – Ateliere interactive de dans istoric – Sala de Muzică – Reduta

Istoricul dansului ROMANA

_MTP1903 copy

ROMANA

Un dans istoric de societate românesc

            În Europa, spre sfârşitul secolului al XVIII-lea, dansurile de curte au început să fie înlocuite de dansuri preluate din popor. Primul dans inspirat din dansurile populare a fost valsul, provenit din Germania şi Austria, care a ajuns în saloanele Germaniei, Austriei şi Franţei iar apoi în celelalte ţări ale Europei. În centrul şi răsăritul Europei a dominat varianta vieneză. La începutul secolului al XIX-lea a pătruns polca, dans popular din Boemia, iar la mijlocul secolului mazurca, dans popular de origine poloneză. Tot atunci, dansul popular ungar, ceardaş, a devenit dans orăşenesc. Aceste dansuri au pătruns şi la români. Astfel, valsul vienez şi polca au ajuns în Transilvania prin populaţia germană iar ceardaşul prin cea maghiară.

            Apariţia dansurilor de origine folclorică în Europa a stârnit puternice reacţii în rândul intelectualităţii româneşti din Transilvania. Conştientă de necesitatea consolidării vieţii sociale şi a afirmării artistice şi culturale, aceasta a considerat că este momentul să creeze dansuri „naţionale” care să pătrundă în rândurile intelectualilor români.

Iacob Mureşianu (1812-1887), stabilit la Braşov din anul 1837, profesor, redactor al primului ziar românesc din Transilvania –  Gazeta Transilvaniei, academician, un talentat muzician şi un bun dansator, preocupat de tot ceea ce putea ridica neamul său românesc la acelaşi nivel cu celelalte naţionalităţi, a considerat că intelectualitatea românească are datoria să creeze un joc de salon românesc inspirat din jocurile noastre populare.

În casa lui Iacob Mureşianu se strângeau adesea intelectualii români din Braşov. Într-una din serile toamnei anului 1849 „aveau ca temă de dezbătut compunerea unui joc de salon românesc, spre a dovedi Nemţilor… că şi Românii progresează în civilizaţie.

Cunoscând dansurile româneşti precum şi muzica lor, Iacob Mureşianu i-a cerut ajutorul prietenului său Ştefan Emilian, profesor de desen, arhitect şi bun pianist pentru a compune un dans tot atât de elegant ca şi cadrilul franţuzesc, dar care să nu aibe nimic străin în el ci numai dans şi cântec popular românesc. După ce au pus la punct în cele mai mici amănunte felul în care urma să fie pus în practică dansul, cei doi au apelat la un cunoscut maestru coregraf, Francisc Kamauf, care a făcut ultimele retuşuri.

Compus în toamna anului 1849, dansul de salon a fost pregătit de 10 perechi de dansatori care au participat la repetiţii în saloanele Mureşenilor până la sfârşitul anului. Aceştia l-au prezentat în premieră la picnicul din duminica de 22 ianuarie 1850 sub denumirea de salt naţional. După această reprezentaţie, Iacob Mureşianu i-a acordat suitei sale coregrafice numele de ROMANA.

ROMANA, dans naţional de coloană, a fost alcătuit din cinci secţiuni, denumite figuri: Rosa, care reproduce jocul Ardeleana; Octavia, care înfăţişează o Haţegană, numită în unele părţi Joc de doi; Mureşana, bazată pe jocul bănăţean Pe picior; Augusta, reprezentată de o Învârtită; Nimfa şi mişcarea de final Amata, asemănătoare cu Braşoveanca. Numele de ROMANA reprezintă acronimul figurilor care compun dansul.

ROMANA s-a dansat pentru prima oară în public la 31 ianuarie 1851, la deschiderea balului Reuniunii Femeilor Române din Braşov (1850-1926), reuniune întemeiată de către Maria Nicolau, soacra lui Iacob Mureşianu, la sfatul şi sub îndrumarea acestuia. Astfel ROMANA devine jocul tuturor Reuniunilor Femeilor Române, al sexului frumos şi al junimii române, scoţând în evidenţă eleganţa, graţia, precizia mişcărilor şi frumuseţea costumelor.

Până la finele secolului al XIX-lea ROMANA s-a dansat la toate balurile braşovene dar şi la   balurile şi petrecerile româneşti din Ardeal, Maramureş, Banat, Crişana şi chiar din nordul Moldovei.

În primele trei decenii dansul s-a răspândit doar pe cale orală. Paşii de dans concepuţi de Iacob Mureşianu şi partitura muzicală realizată de Ştefan Emilian nu au fost publicate motiv care a dus la multe inexactităţi şi improvizaţii ale ROMANEI. Acest lucru l-a determinat pe muzicianul Iacob Mureşianu (1857-1917), fiul cărturarului Iacob Mureşianu, să publice partea muzicală a ROMANEI aranjată de el însuşi. Partitura este pentru pian şi se poate executa şi ca piesă independentă şi a apărut tipărită în editura Const. Gebauer, Bucureşti, pe la anii 1880-85, sub numele lui Iacob Mureşianu-fiul. Coperta poartă titlul Romana – Quadril Naţional Transilvanian. Lucrarea a fost distinsă cu Medalia de Argint la Expoziţia Universală de la Paris din anul 1900.

Fiind dansat pentru prima dată în public la balul de înfiinţare a Reuniunii Femeilor Române şi rămânând jocul preferat la aceste baluri, în 12 februarie 1901, cu ocazia festivităţilor jubiliare ale reuniunii s-a serbat şi jubileul dansului naţional ROMANA. Deoarece s-a constatat că trei figuri se dansează cu totul diferit decât cele originale, Ion Popa, care conducea un ansamblu de dansatori, ajutat de fiul lui Iacob Mureşianu, Dr. Aurel Mureşianu (1847-1909), dansator de ROMANA, a corectat figurile greşite. A apărut astfel, în anul 1903 la Tipografia „A. Mureşianu” din Braşov caietul bilingv româno-german „ROMANA” sub semnătura lui Ion Popa, în care pe lângă istoricul dansului se face descrierea amănunţită a mişcărilor fiecărei părţi care compune dansul. Partitura muzicală este cea a lui Iacob Mureşianu-fiul, deşi nu este semnată, şi este imprimată la „Litografia G. Lemann şi fiu H.” din Braşov.

De la apariţia ei, ROMANA s-a dansat aproape 40 de ani. Treptat, odată cu scăderea interesului pentru dansurile de coloană, ROMANA a început să se danseze mai rar la balurile româneşti. După împlinirea a 50 de ani de la compunerea ei şi a apariţiei publicaţiei lui Ion Popa, ROMANA s-a răspândit din nou în toate ţinuturile româneşti. Una din cele mai frumoase executări ale ROMANEI a fost cea din anul 1905, la Sibiu, în spectacolul „Serata etnografică” prilejuită de serbările inaugurării Muzeului Etnografic al „Asociaţiunii pentru literatură română şi cultura poporului român” sub titlul Romana jubiliară. Grupul de dansatori a purtat costume naţionale.

Tot la începutul secolului al XX-lea, un grup de studenţi braşoveni de la Cluj, au prezentat dansul ROMANA cu ocazia serbării maialurilor foştilor absolvenţi ai Liceului nr. 1 Românesc, astăzi Colegiul Naţional „Andrei Șaguna”, din Braşov.

ROMANA a continuat să se danseze la balurile Reuniunii Femeilor Române, la balurile „Astrei” din Braşov, la spectacolele „Reuniunii Române de Gimnastică şi Cântări” din Braşov la maialurile din Braşov şi Cluj, la balurile studenţimii din Budapesta şi Viena, până la începutul celui de-al Doilea Război Mondial.

În urma colaborării dintre Muzeul „Casa Mureşenilor” Braşov şi Opera din Braşov în anul 2007 s-a reconstituit in situ ROMANA după versiunea din 1903 şi s-a dansat în trei spectacole ale Operei Braşov. La 3 iulie 2007 în saloanele muzeului s-a înregistrat ROMANA în interpretarea Ansamblului de Balet al Operei din Braşov sub coregrafia doamnei Nermina Damian.

În anul 2010 Muzeul „Casa Mureşenilor” Braşov a derulat un proiect cu finanţare de la Administraţia Fondului Cultural Naţional care a avut ca obiectiv iniţierea a 10 instructori de dans care să predea mai departe dansul ROMANA. După finalizarea proiectului, ROMANA a fost dansată de instructori în Piaţa Sfatului din Braşov în cadrul Festivalului „Musica Coronensis”, de ansamblul „Măgura Codlea” la festivităţile organizate de Primăria din Codlea, de ansamblul Casei de Cultură din Victoria la Festivalul „Toamna barocă” de la Avrig dar şi de elevii Şcolii Generale din Prejmer la Cercul profesorilor de istorie din judeţul Braşov.

În ianuarie 2012 Muzeul „Casa Mureşenilor” Braşov a realizat o expoziţie interactivă a dansului ROMANA iar în luna aprilie a aceluiaşi an a fost partener în cadrul proiectului „Lecţiuni de dansu” derulat de Asociaţia de Artă şi Tradiţie „Coconiţe” din Iaşi în care 20 de studenţi au învăţat dansul ROMANA şi l-au prezentat publicului ieşean.

Un alt proiect derulat de Muzeul „Casa Mureşenilor” Braşov cu finanţare de la Administraţia Fondului Cultural Naţional a avut ca obiectiv deprinderea practică a coregrafiei dansului ROMANA prin desfăşurarea unor cursuri, într-o manieră interactivă, cu 160 de elevi din licee braşovene în urma cărora elevii şi-au însuşit cunoştinţe istorice, teoretice şi practice privitoare la acest dans. Cursurile s-au încheiat cu un eveniment public (flashmob) în Piaţa Sfatului din Braşov în care toţi cei 160 de elevi beneficiari au dansat ROMANA.

ROMANA a fost şi continuă să fie promovată şi internaţional prin cursurile de limbă, cultură şi civilizaţie românească organizate anual la Braşov de către Institutul Cultural Român de la Bucureşti. La Muzeul „Casa Mureşenilor” Braşov, partener în acest program, începând din anul 2008 se desfăşoară cursuri de învăţare a ROMANEI, în fiecare vară.

Revitalizarea dansului istoric de societate ROMANA contribuie la redefinirea identităţii culturale a comunităţii braşovene şi la o mai bună identificare a tinerei generaţii cu valorile comune.

 

LORENA DOMOCOS

 

 

 

Centrul Cultural Reduta

Samuel Abraham, construia prima sală de spectacole la Braşov, „Reduta„, în 1794, destinată atât balurilor cât şi spectacolelor de teatru şi  muzică. În primul său concert, Societatea Filarmonica braşoveană a prezentat, în data de 6 mai 1878, Uvertura la opera „Flautul fermecat” de  Mozart şi Simfonia a VI-a de Beethoven, sub bagheta lui Anton Brandner, considerat fondatorul şi primul dirijor al acestei Societăţi. Anton Brandner a susţinut mai multe concerte,  maniera sa de dirijat fiind atât de sugestiv  descrisă de Sextil Puscariu : „Brandner cel elegant… conducea orchestra cu faţa întoarsă spre public, salutând cunoştinţele cu faţa zâmbitoare… „. La Brașov a concertat în anul 1848 Johann Strauss, iar în septembrie 1879 violonistul Johann Joachim, acompaniat la pian de Johannes Brahms (în cadrul turneului lor transilvan). Vechea Reduta, a fost reconstruită în anul 1894 din fondurile Băncii „Kronstadter Allgemeine Sparkasse”, cu destinaţia de sală de concerte (Konzerthaus). A purtat numele de “Reduta” după o vestită sală din Viena. Noua „Reduta”, sau Casa de Concerte, a fost construită după planurile inginerului oraşului Christian Kertsch, în stilul baroc cu elemente rococo. Pe faţadă, în stilul renaşterii italiene se află şi busturile lui Wagner, Schumann, Mozart şi Beethoven, alături de cele ale unor mari scriitori, Goethe, Schiller, Shakespeare. Marele compozitor George Enescu afirma într-un interviu, acordat  după concertul susţinut cu orchestra Societăţii Filarmonice din Braşov : „… la saşi am descoperit o cultură muzicală uimitoare, extraordinară. Aşa, la  Braşov, ei au o merituoasă orchestrăsimfonică”. Mihai Eminescu, poetul nostru national, ale cărui prime manifestări artistice a fost aceea de sufleor într-un  teatru, ar fi ajuns, în 1865,  cu trupa  Fanny Tardini şi la Braşov. Această deplasare nu este certă, dar cu siguranţă Eminescu a avut tangenţe cu acest teatru datorită afecţiunii pe care actorii i-au purtat-o lui Eminescu. Şi la 18 ani pleacă într-un  turneu transilvan, ca sufleor, de data aceasta cu trupa lui Mihail Pascaly. Întâiul popas al turneului este Braşovul,  la Reduta, consemnat pe 16 mai 1868. Gazeta Transilvaniei  scria: trupa Pascaly „va înfăţoşa publicului dramaturgia după toate regulile artei şi mai mult din punctul de vedere al omenimei întregi, decât din altele particulari şi provinciali…”, deoarece atât „morala, virtutea, adevărata nobilitate”, cât şi „vitiul, crima şi toate neajunsurile omeneşti, pe care teatrul are chemarea de a le descoperi şi corege, vor fi şi vor rămânea tot acelea în toate timpurile şi la toate popoarele”. Cele mai multe piese jucate în decurs de o luna la Braşov sunt traduceri  din repertoriul francez.  În 1948, clădirea a fost dată în folosinţă Teatrului de Stat, până în martie 1959. Din acest an a fost transferată Palatului Culturii, care, în prezent, poartă numele de Centrul Cultural „Reduta”. Complet renovată şi modernizată între 1997-2004, clădirea Centrului Cultural „Reduta” este una dintre cele mai elegante şi atractive aşezăminte culturale din ţară. Centrul Cultural „Reduta” Braşov dispune de o sală de spectacole cu un număr de 351 de locuri, dotată cu sisteme de sonorizare şi iluminare moderne, destinată spectacolelor de teatru, muzică, dans, cât şi pentru conferinţe şi lansări de carte sau diverse activităţi educative. Pe lângă Sala de spectacole, foaierul Centrului Cultural „Reduta” are o destinaţie aparte în organizarea de expoziţii şi târguri de artă. Sala de balet “I. C.Vasiliu”, un spaţiu armonios, dă amploare şi discreţie dansului clasic şi modern. Sala de muzică „Franz Liszt”, este destinată repetiţiilor corurilor Centrului Cultural „Reduta” ( Concentus, Melos, Anatoly) şi ale orchestrei Filarmonicii Braşov. În  Sala Arcadia au loc întrunirile Clubului Pensionarilor în cadrul Academiei Seniorilor. Centrul Cultural „Reduta”  încearcă prin programele culturale propuse să răspundă cerinţelor publicului actual – unul avid de noutate, calitate, diversitate, originalitate. Astfel spectacolele teatrale, muzicale, coregrafice, seriile expoziţionale vor primi o nouă destinaţie,  orientată spre necesităţile şi ingerinţele culturii secolului XXI. Dezvoltarea relaţiilor culturale cu instituţii naţionale, europene şi internaţionale, promovarea diversităţii etnoculturale, sprijinirea mobilităţii artiştilor şi a produsului cultural, prezentarea producţiilor culturale locale în alte localităţi din ţară şi străinătate, încurajarea artiştilor braşoveni la festivaluri şi evenimente de anvergură la nivel internaţional, prezentarea în Braşov a unor producţii de calitate din afara Braşovului şi din alte ţări, corespund încercării de a dinamiza viaţa culturală a oraşului prin programele şi acţiunile întreprinse de Centrul Cultural „Reduta”.   Centrul Cultural “Reduta” – Braşov este o instituţie de interes public, cu personalitate juridică, înfiinţată prin HCJ nr. 350/11 septembrie 2003, cu Autorizaţia de funcţionare nr. 33/20.06.2006 emisă de Ministerul Culturii şi Cultelor, având ca obiect de activitate organizarea activităţilor de promovare a cunoaşterii valorilor culturii şi artei naţionale şi universale, de dezvoltare şi afirmare a disponibilităţilor creatoare ale populaţiei în toate domeniile de creaţie şi interpretare artistică, recreativ-distractive, de realizare a unor prestaţii culturale în beneficial tuturor cetăţenilor, fără deosebire de naţionalitate, categorie socială, convingeri religioase sau opţiuni politice.

100_0040 100_0044 100_0072

Passeggio

Passeggio încearcă să redescopere dansul,  gastronomia, vestimentaţia, conduita socială şi metodele de petrecere a timpului liber în spaţiul european în perioada cuprinsă între secolele 13-18. Este singura trupă din ţară care tratează dansul baroc, alături de dansul medieval şi renascentist.

Spectacolele concepute de coregrafa noastră sunt dintre cele mai diferite, astfel încât publicul să fie surprins ori de câte ori ne urmăreşte: uneori avem prezentări fidele ale dansului, alteori combinăm original paşii sau îi rearanjăm coregrafic astfel încât dansul de salon să fie adaptat scenei; am încercat chiar abordări moderne şi comice. Ca şi element definitoriu al spectacolelor noastre este încercarea de a da un fir epic întregii prezentări, de a da un sens sau de a interpreta în paşi de dans mici scenete celebre.

Totodată acordăm o mare importanţă vestimentaţiei, pe care o realizăm după o atentă documentare, astfel încât să fie adaptată fiecărui secol în parte. Mai mult, ne ferim de realizarea unor costume tip „uniformă” şi încercăm să transformăm fiecare costum într-un unicat.

Pentru mai multe detalii şi fotografii accesaţi pagina noastră web: www.passeggio.ro .

Înregistrări video cu fragmente din spectacolele noastre pot fi vizionate aici: http://www.youtube.com/user/PasseggioDanceGroup

 

DESPRE SPECTACOLUL CE VA FI PREZENTAT IN CADRUL FESTIVALULUI:

Titlu: Iter in tempore

Regia: Kocsis Tünde
Coregrafia: Juhász Csilla
Spectacolul Iter in tempore reprezintă călătoria în timp făcută de un personaj contemporan, care descoperă, invers cronologic, secolele 19 – 14 prin dans şi muzică. Curiozitatea caracteristică copilăriei declanşează acest itinerariu, iar atracţia irezistibilă oferită de muzică şi paşii de dans jucăuşi îl călăuzesc tot mai departe în timp. Acest scenariu reprezintă o încercare de a demonstra că trecutul poate fi înţeles, atunci când ne eliberăm de prejudecăţiile contemporane. Călătoria se face înapoi, din aproape în aproape şi cu paşi mărunţi – diferenţele dintre prezent şi trecut cresc astfel aproape inobservabil. Astfel, între cele două date limită (prezentul şi epoca medievală) se poate observa că nu există o ruptură, ci o continuitate în timp. Costumele folosite în acest spectacol sunt impresionante prin diveristatea lor, dansul surprinde prin inventivitate iar piesele alese pot constitui o lecţie de istoria muzicii.

passeggio (1) passeggio (2) passeggio (3) passeggio (4)