Arhiva etichetelor: festivalul de dans istoric romana

Baroco

La curtea Regelui Soare

Distribuție:

Dorin Mirea: Charles Beauchamps  / Ludovic al XIV-lea, Regele Soare

Cristina Rotundu: Terpshichore, Muza  dansului/ D-ra La Fontaine

Luiza Mirea: Urania, Muza știintelor

Ecaterina Pavel: Caliope, Muza poeziei lirice

Ramona Vîlcu: Afrodita, Zeița Iubirii

Sînteți pe cale de a intra într-o lume magică și somptuoasă, în care gesturile se preschimbă în eleganță, iar pașii – în zbor rafinat pe ritmuri ale muzicii preclasice. Este lumea în care ia naștere baletul.

Originea îndepărtată a acestui cuvînt se găsește în limba greacă (ballizo) sau latină (ballo, ballare – a dansa); de aici provine termenul italian balletto, însemnînd „mic dans”. Un dans care a luat naștere în Franța secolului al XV-lea la curtea reginei Caterina de Medici.

Baletul va cunoaște o ascensiune spectaculoasă începînd cu secolul al XVI-lea, în timpul domniei Regelui Soare, Ludovic al XIV-lea, cînd acest gen de dans clasic va fi reconfigurat într-o manieră somptuoasă și impunătoare. După o lungă evoluție și prin îndrumarea poeților și muzicienilor acelor vremuri, baletul devine forma predilectă de divertisment colectiv de la curtea regală.

Regele Soare înființează Academia Regală de Dans, în 1661, pusă sub conducerea lui Charles Beauchamps, fostul profesor de dans al lui Ludovic al XIV-lea. Este momentul de început al profesionalizării baletului și al reprezentațiilor de scenă cunoscute de noi în prezent.

Maniera nobilă, elegantă și studiată a maestrului se va regăsi în compozițiile sale savante și minuțioase, îndreptînd arta dansului către combinații de figuri cît mai variate și mai complicate. Baletul avea un caracter mimetic și impunea o punere în scenă a unei povești, iar motivele de inspirație erau căutate pretutindeni, chiar și în natură. Tehnica dansului se îmbogățește în acest timp și devine o știință dificilă, care pretinde profesionistului studii mai îndelungate și perseverență. Beauchamps inventează un sistem de scriere coregrafica pentru notarea pașilor și figurilor de dans și formează mai mulți coregrafi, printre care și d-ra La Fontaine, prima dansatoare profesionistă apărută pe scenele Europei acelor vremuri.

 

Inspirat din această istorie a baletului, ansamblul Barocco a pregătit spectacolul …, compus din cinci tablouri:

 

Primul tablou –  Maestrul de balet Beauchamps se află în sala Academiei de dans unde lucrează la compoziția următorului spectacol și la sistemul de scriere coregrafică.

Al doilea tablou  – Doamnele de la curte vin la Academie pentru a învăța rolurile pe care le vor primi în noul balet al lui Beauchamps,  APOLO  și MUZELE.

Al treilea tablou –  Beauchamps împreună cu d-ra La Fontaine pregătesc numărul de menuet din spectacolul închinat Regelui Soare

Al patrulea tablou – Dansul celor patru muze din spectacolul închinat Regelui Ludovic al XIV-lea

Al cincilea tablou – Regele dansează  împreună cu cele patru muze.

Programul festivalului

18:00 – Centrul Cultural Reduta – deschiderea festivalului

18:05 – Ansamblul „Măgura” Codlea – dansul de societate ROMANA

18:15 – Recital formația „Trei parale”, București

18:45 – Ansamblul de dans „Baroco”, Brașov – spectacol „La curtea Regelui Soare”

19:05 – Pauză

19:20 – Recital Ansamblul de muzică veche „Codex”, Sfântu Gheorghe

19:50 – Ansamblul de dans „Passeggio”, Cluj-Napoca – spectacolul „Condurii prințeselor”

20:35 – Atelier interactiv susținut de membrii  Ansamblului de dans „Passeggio”

Program 11 iulie 2015

Ziua II

11 iulie 2015

Ora 1000-1200 – Ateliere interactive de dans contemporan –  Centrul Cultural Reduta

Ora 1800 – Spectacol de dans contemporan ”Body Intimacy #2 XENO”

Ora 1910 – Pauză

Ora 2000 – Dans contemporan compania ”Green Princess & Pantalon Vert”, Franța – spectacolul ”Layer upon layer”

Program 10 iulie 2015

Ziua I

10 iulie 2015

Ora 1500-1600 – parada costumelor pe traseul: Modarom, Primărie, Parcul Titulescu, Aro Palace, str. Mureșenilor, str. Michael Weiss, str. Republicii, Piața Sfatului (demonstrații dans istoric).

Ora 1800 – Centrul Cultural Reduta – deschiderea festivalului

Ora 1800 – Recital formația vocal instrumentală de Muzică Veche ”Anton Pann”, București

Ora 1820 – Prezentare festival (gazdă, oficialități, organizatori)

Ora 1830 – Ansamblul ”Măgura” Codlea – dansul de societate ROMANA

Ora 1845 – Asociația Cavalerii Cetăților Bârsei – reprezentație dansuri istorice: Petit Vriens, Gelosia, Patienza, Rostiboli Gioioso

Ora 1900 – Demonstrații dansuri istorice cu trupe de amatori: branle, volta, chaconne, bourrée

Ora 1920 – Pauză

Ora 1930 – Ansamblul de dans ”Passeggio”, Cluj-Napoca – spectacol de dans renascentist ”Nevestele vesele din Windsor” de William Shakespeare

Ora 2030 – Ateliere interactive de dans istoric – Sala de Muzică – Reduta

Opera Brașov

OPERA BRAŞOV a fost înfiinţată în anul 1953 sub numele de Teatru Muzical Braşov. Pe parcursul a mai mult de o jumătate de veac şi-a adus o contribuţie importantă la dezvoltarea vieţii culturale a Braşovului.

Misiunea Operei Braşov, ca instituţie de spectacole, se concretizează în crearea unui renume atât pe plan naţional, cât şi internaţional, adresându-se unui public cât mai numeros şi divers. Opera Braşov îşi propune să ofere un repertoriu cât mai variat, transformând fiecare spectacol într-un eveniment cultural.
În pregătirea şi realizarea de manifestări specifice: spectacole, festivaluri, concerte, proiecte şi programe, Opera Braşov urmăreşte valorificarea potenţialului artistic existent, continuarea tradiţiei artistice, stimularea inovaţiei şi creativităţii, afirmarea personalităţii artistice, dar şi promovarea valorilor artistice autohtone în străinătate. Instituţia braşoveană îşi propune creşterea gradului de cultură muzicală prin adoptarea unor programe de educaţie, dar şi oferirea către toate categoriile de public a unui mediu accesibil şi comunicativ.

De-a lungul timpului au evoluat pe scena Operei Braşov mari personalităţi: solişti, dirijori, regizori, scenografi, coregrafi.

Pe scena Operei din Braşov au fost montate peste 100 de titluri de opere, operete muzicaluri şi balete, ceea ce relevă diversitatea şi bogăţia repertoriului abordat. De asemenea, Opera Braşov a participat la numeroase festivaluri naţionale şi internaţionale de unde a cules lauri şi aprecieri ale criticilor de specialitate.

Site-ul oficial al Operei Braşov: www.opera-brasov.ro

Facebook: https://www.facebook.com/pages/Opera-Bra%C5%9Fov/534262749978473

MEDION DIGITAL CAMERA Traviata (5)Foto: InStudio Brașov

Istoricul dansului ROMANA

_MTP1903 copy

ROMANA

Un dans istoric de societate românesc

            În Europa, spre sfârşitul secolului al XVIII-lea, dansurile de curte au început să fie înlocuite de dansuri preluate din popor. Primul dans inspirat din dansurile populare a fost valsul, provenit din Germania şi Austria, care a ajuns în saloanele Germaniei, Austriei şi Franţei iar apoi în celelalte ţări ale Europei. În centrul şi răsăritul Europei a dominat varianta vieneză. La începutul secolului al XIX-lea a pătruns polca, dans popular din Boemia, iar la mijlocul secolului mazurca, dans popular de origine poloneză. Tot atunci, dansul popular ungar, ceardaş, a devenit dans orăşenesc. Aceste dansuri au pătruns şi la români. Astfel, valsul vienez şi polca au ajuns în Transilvania prin populaţia germană iar ceardaşul prin cea maghiară.

            Apariţia dansurilor de origine folclorică în Europa a stârnit puternice reacţii în rândul intelectualităţii româneşti din Transilvania. Conştientă de necesitatea consolidării vieţii sociale şi a afirmării artistice şi culturale, aceasta a considerat că este momentul să creeze dansuri „naţionale” care să pătrundă în rândurile intelectualilor români.

Iacob Mureşianu (1812-1887), stabilit la Braşov din anul 1837, profesor, redactor al primului ziar românesc din Transilvania –  Gazeta Transilvaniei, academician, un talentat muzician şi un bun dansator, preocupat de tot ceea ce putea ridica neamul său românesc la acelaşi nivel cu celelalte naţionalităţi, a considerat că intelectualitatea românească are datoria să creeze un joc de salon românesc inspirat din jocurile noastre populare.

În casa lui Iacob Mureşianu se strângeau adesea intelectualii români din Braşov. Într-una din serile toamnei anului 1849 „aveau ca temă de dezbătut compunerea unui joc de salon românesc, spre a dovedi Nemţilor… că şi Românii progresează în civilizaţie.

Cunoscând dansurile româneşti precum şi muzica lor, Iacob Mureşianu i-a cerut ajutorul prietenului său Ştefan Emilian, profesor de desen, arhitect şi bun pianist pentru a compune un dans tot atât de elegant ca şi cadrilul franţuzesc, dar care să nu aibe nimic străin în el ci numai dans şi cântec popular românesc. După ce au pus la punct în cele mai mici amănunte felul în care urma să fie pus în practică dansul, cei doi au apelat la un cunoscut maestru coregraf, Francisc Kamauf, care a făcut ultimele retuşuri.

Compus în toamna anului 1849, dansul de salon a fost pregătit de 10 perechi de dansatori care au participat la repetiţii în saloanele Mureşenilor până la sfârşitul anului. Aceştia l-au prezentat în premieră la picnicul din duminica de 22 ianuarie 1850 sub denumirea de salt naţional. După această reprezentaţie, Iacob Mureşianu i-a acordat suitei sale coregrafice numele de ROMANA.

ROMANA, dans naţional de coloană, a fost alcătuit din cinci secţiuni, denumite figuri: Rosa, care reproduce jocul Ardeleana; Octavia, care înfăţişează o Haţegană, numită în unele părţi Joc de doi; Mureşana, bazată pe jocul bănăţean Pe picior; Augusta, reprezentată de o Învârtită; Nimfa şi mişcarea de final Amata, asemănătoare cu Braşoveanca. Numele de ROMANA reprezintă acronimul figurilor care compun dansul.

ROMANA s-a dansat pentru prima oară în public la 31 ianuarie 1851, la deschiderea balului Reuniunii Femeilor Române din Braşov (1850-1926), reuniune întemeiată de către Maria Nicolau, soacra lui Iacob Mureşianu, la sfatul şi sub îndrumarea acestuia. Astfel ROMANA devine jocul tuturor Reuniunilor Femeilor Române, al sexului frumos şi al junimii române, scoţând în evidenţă eleganţa, graţia, precizia mişcărilor şi frumuseţea costumelor.

Până la finele secolului al XIX-lea ROMANA s-a dansat la toate balurile braşovene dar şi la   balurile şi petrecerile româneşti din Ardeal, Maramureş, Banat, Crişana şi chiar din nordul Moldovei.

În primele trei decenii dansul s-a răspândit doar pe cale orală. Paşii de dans concepuţi de Iacob Mureşianu şi partitura muzicală realizată de Ştefan Emilian nu au fost publicate motiv care a dus la multe inexactităţi şi improvizaţii ale ROMANEI. Acest lucru l-a determinat pe muzicianul Iacob Mureşianu (1857-1917), fiul cărturarului Iacob Mureşianu, să publice partea muzicală a ROMANEI aranjată de el însuşi. Partitura este pentru pian şi se poate executa şi ca piesă independentă şi a apărut tipărită în editura Const. Gebauer, Bucureşti, pe la anii 1880-85, sub numele lui Iacob Mureşianu-fiul. Coperta poartă titlul Romana – Quadril Naţional Transilvanian. Lucrarea a fost distinsă cu Medalia de Argint la Expoziţia Universală de la Paris din anul 1900.

Fiind dansat pentru prima dată în public la balul de înfiinţare a Reuniunii Femeilor Române şi rămânând jocul preferat la aceste baluri, în 12 februarie 1901, cu ocazia festivităţilor jubiliare ale reuniunii s-a serbat şi jubileul dansului naţional ROMANA. Deoarece s-a constatat că trei figuri se dansează cu totul diferit decât cele originale, Ion Popa, care conducea un ansamblu de dansatori, ajutat de fiul lui Iacob Mureşianu, Dr. Aurel Mureşianu (1847-1909), dansator de ROMANA, a corectat figurile greşite. A apărut astfel, în anul 1903 la Tipografia „A. Mureşianu” din Braşov caietul bilingv româno-german „ROMANA” sub semnătura lui Ion Popa, în care pe lângă istoricul dansului se face descrierea amănunţită a mişcărilor fiecărei părţi care compune dansul. Partitura muzicală este cea a lui Iacob Mureşianu-fiul, deşi nu este semnată, şi este imprimată la „Litografia G. Lemann şi fiu H.” din Braşov.

De la apariţia ei, ROMANA s-a dansat aproape 40 de ani. Treptat, odată cu scăderea interesului pentru dansurile de coloană, ROMANA a început să se danseze mai rar la balurile româneşti. După împlinirea a 50 de ani de la compunerea ei şi a apariţiei publicaţiei lui Ion Popa, ROMANA s-a răspândit din nou în toate ţinuturile româneşti. Una din cele mai frumoase executări ale ROMANEI a fost cea din anul 1905, la Sibiu, în spectacolul „Serata etnografică” prilejuită de serbările inaugurării Muzeului Etnografic al „Asociaţiunii pentru literatură română şi cultura poporului român” sub titlul Romana jubiliară. Grupul de dansatori a purtat costume naţionale.

Tot la începutul secolului al XX-lea, un grup de studenţi braşoveni de la Cluj, au prezentat dansul ROMANA cu ocazia serbării maialurilor foştilor absolvenţi ai Liceului nr. 1 Românesc, astăzi Colegiul Naţional „Andrei Șaguna”, din Braşov.

ROMANA a continuat să se danseze la balurile Reuniunii Femeilor Române, la balurile „Astrei” din Braşov, la spectacolele „Reuniunii Române de Gimnastică şi Cântări” din Braşov la maialurile din Braşov şi Cluj, la balurile studenţimii din Budapesta şi Viena, până la începutul celui de-al Doilea Război Mondial.

În urma colaborării dintre Muzeul „Casa Mureşenilor” Braşov şi Opera din Braşov în anul 2007 s-a reconstituit in situ ROMANA după versiunea din 1903 şi s-a dansat în trei spectacole ale Operei Braşov. La 3 iulie 2007 în saloanele muzeului s-a înregistrat ROMANA în interpretarea Ansamblului de Balet al Operei din Braşov sub coregrafia doamnei Nermina Damian.

În anul 2010 Muzeul „Casa Mureşenilor” Braşov a derulat un proiect cu finanţare de la Administraţia Fondului Cultural Naţional care a avut ca obiectiv iniţierea a 10 instructori de dans care să predea mai departe dansul ROMANA. După finalizarea proiectului, ROMANA a fost dansată de instructori în Piaţa Sfatului din Braşov în cadrul Festivalului „Musica Coronensis”, de ansamblul „Măgura Codlea” la festivităţile organizate de Primăria din Codlea, de ansamblul Casei de Cultură din Victoria la Festivalul „Toamna barocă” de la Avrig dar şi de elevii Şcolii Generale din Prejmer la Cercul profesorilor de istorie din judeţul Braşov.

În ianuarie 2012 Muzeul „Casa Mureşenilor” Braşov a realizat o expoziţie interactivă a dansului ROMANA iar în luna aprilie a aceluiaşi an a fost partener în cadrul proiectului „Lecţiuni de dansu” derulat de Asociaţia de Artă şi Tradiţie „Coconiţe” din Iaşi în care 20 de studenţi au învăţat dansul ROMANA şi l-au prezentat publicului ieşean.

Un alt proiect derulat de Muzeul „Casa Mureşenilor” Braşov cu finanţare de la Administraţia Fondului Cultural Naţional a avut ca obiectiv deprinderea practică a coregrafiei dansului ROMANA prin desfăşurarea unor cursuri, într-o manieră interactivă, cu 160 de elevi din licee braşovene în urma cărora elevii şi-au însuşit cunoştinţe istorice, teoretice şi practice privitoare la acest dans. Cursurile s-au încheiat cu un eveniment public (flashmob) în Piaţa Sfatului din Braşov în care toţi cei 160 de elevi beneficiari au dansat ROMANA.

ROMANA a fost şi continuă să fie promovată şi internaţional prin cursurile de limbă, cultură şi civilizaţie românească organizate anual la Braşov de către Institutul Cultural Român de la Bucureşti. La Muzeul „Casa Mureşenilor” Braşov, partener în acest program, începând din anul 2008 se desfăşoară cursuri de învăţare a ROMANEI, în fiecare vară.

Revitalizarea dansului istoric de societate ROMANA contribuie la redefinirea identităţii culturale a comunităţii braşovene şi la o mai bună identificare a tinerei generaţii cu valorile comune.

 

LORENA DOMOCOS